Primaria din Bistrita a inceput toamna trecuta lucrarile de amenajare a unei partii de schi de circa 1,2 km lungime, pe Dealul Cocosului, la o altitudine ce nu depaseste 680 de metri. Partia va fi dotata cu telescaun cu patru locuri, instalatie de nocturna si instalatie de produs zapada artificiala. Pentru partie, primaria s-a imprumutat la banca. Proiectul a stranit numeroase controverse, fiind considerat de societatea civila o "tichie de margaritar", in conditiile in care in municipiu sunt 70 de km de drumuri de pamant si este nevoie de mai multe investitii in infrastructura.
In plus, reprezentantii societatii civile spun ca investitia nu este fezabila deoarece partia se afla la joasa altitudine, existand zapada naturala doar cateva saptamani pe an.
Primarul, incantat de viitoarea partie
In luna august 2015, primarul municipiului Bistrita, Ovidiu Cretu, a semnat contractul de incepere a lucrarilor la partia de schi. Lucrarile vor fi efectuate de catre firma Kranz Eurocenter SRL din Pitesti, al carei patron este omul de afaceri Corin Boian, prezent la semnarea contractului, iar suma pentru care a fost adjudecata licitatia se ridica la peste 24 milioane lei, inclusiv TVA.
Licitatia a fost castigata, initial, de asocierea SC Record SRL - SC Electroconstructia Elco Bistrita SA - Bartholet Maschinenbau AG - SC Triplex Constructia SRL, din care face parte cunoscuta firma producatoare de echipamente pe cablu Bartholet, insa reprezentantii Kranz Eurocenter SC - SC Elcompet SRLau contestat raportul comisiei de licitatie la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor si au obtinut castig de cauza.
Lucrarile au inceput o luna mai tarziu, iar primarul promite ca se vor finaliza in iunie 2016.
"Este un contract extrem de important pentru municipiul Bistrita, un contract pe care eu il astept de la prima candidatura, din anul 2008. Partia de schi din Wonderland, pe parcursul celor sapte ani de cand discutam de ea, s-a blocat sau a fost stopata aproape la fiecare pas. Blocajele au fost in general politice, pentru ca era un element spectaculos dintr-un program electoral realizabil. Ajungem in 20 august 2015 sa semnam contractul de executie. Imi exprim bucuria ca semnam conttractul de executie, asta inseamna ca este deschis drumul spre realizarea partiei. A fost o competitie, era normal sa se liciteze la un pret mai mic decat valoarea estimata. Este un pret bun", a spus primarul Ovidiu Cretu la semnarea contractului pentru executia lucrarilor, citat de www.timponline.ro
Tot la semnarea contractului directorul general al SC Kranz Eurocenter, Corin Boian, a precizat ca pentru a avea o partie buna, trebuie sa ai o temperatura negativa. "Kranz Eurocenter este antreprenor general la unul dintre cele mai mari proiecte din Romania, in Parang, un proiect de 70 de milioane de euro, realizat in proportie de 15-20%, cu finantare de la ministerul de resort. Suntem implicati si in proiectul de la Lupeni, de 35 de milioane de euro, suntem unul din cei trei constructori. La Bistrita este al treilea proiect de acest fel in care suntem implicati. Aici se doreste insa altceva, nu va fi o partie de schi profesionala pentru ca diferenta de altitudine nu permite asa ceva, este o partie pentru recreere, pentru incepatori, care va genera pe langa ea si alte dezvoltari. Din punctul de vedere al schiului, cel mai important parametru este temperatura. Ca sa poti avea o partie buna, trebuie sa ai o temperatura negativa, cu cat mai mult sub minus 5 grade cu atat mai bine, zapada artificiala se produce undeva in jurul temperaturii de minus 5 grade", a spus acesta citat de presa locala.
Societatea civila considera ca investitia nu este fezabila, partia fiind la joasa altitudine
Adrian Florin Chereji, presedinte Asociatia Bistrita Civica, spune ca investitia nu este fezabila, deoarece partia se afla la joasa altitudine.
"Consultantul trebuia sa studieze situatia investitiilor similare din tara si din strainatate. Ar fi aflat ca nimeni nu mai infiinteaza domenii schiabile la altitudine mica. Intre riscurile luate in considerare de SF lipseste cel mai important: schimbarea climatica. Daca ar fi studiat documentatia de specialitate, firma de consultanta ar fi aflat de regula celor 100 de zile pentru a putea fi eficienta. O statiune elvetiana de schi este fezabila daca, in 7 din 10 ierni, un strat de zapada de la 30 la 50 cm este disponibil pentru schi cel putin 100 de zile intre 1 decembrie si 15 aprilie. Din aceeasi lucrare ar fi aflat, de asemenea, ca limita de altitudine pentru o partie de schi creste de la 1000 m la 1200 m, cu prognoza de 1500 m dupa anul 2025. De altfel, bancile din Elvetia nu mai finanteaza partii de schi la altitudine sub 1500 m. Bancile din Austria sunt si mai precaute din punctual de vedere al altitudinii partiilor fezabile - min. 2000 m", sustine acesta.
In plus, acesta spune ca in Bistrita nu este suficient de frig iarna nici pentru punerea in functiune a tunurilor de zapada pe toata durata iernii.
"Aici trebuiau sa ia in considerare conditiile de a putea produce zapada artificiala. Zapada corespunzatoare pentru schi se obtine la o temperature de -5 - -7 grade C. Consultantul considera necesare cca 6 zile pe sezon pentru a produce zapada ( 138 ore). In lipsa zapezii naturale, tunurile de zapada vor trebui sa functioneze mai multe ore, cel putin 250 de ore/sezon). Statiunile care se respect completeaza cu zapada artificiala in fiecare zi in care nu ninge suficient. In SF consultantul ia in considerare 90 zile de functionare a partiei/iarna, de la 1 decembrie pana la sfarsitul lui februarie (o dovada a superficialitatii studiului este ca data de inchidere a sezonului este 30 februarie). In 2015, pana pe 15 decembrie si nu ar fi fost nici o zi propice pentru schi. Daca apelam memoria, in luna decembrie din ultimii 10 ani, au fost putine zile cu temperature la care ar putea functiona partia de schi la Bistrita. La fel ianuarie si februarie din ultimii ani au avut destule zile cu ploaie. Prognoza pentru urmatorii ani este de continuare a incalzirii. Oricata zapada am produce noaptea, ploaia din timpul zilei ar topi-o si nu s-ar putea schia", spune Adrian Florin Chereji.
De asemenea, presedintele Asociatiei Bistrita Civica spune ca telescaunul are o capacitate propusa de 1200 persoane/ora, in conditiile in care in studiul de fezabilitate se estimeaza, in calculul veniturilor, 2000 urcari/zi in zi de week-end si 1000 urcari/zi in zilele lucratoare, la un program de 7 ore/zi. Acesta spune ca un schi lift, mult mai ieftin si mai flexibil in functionare, ar fi suficient.
"Programul zilnic de functionare propus de consultant este intre orele 9 - 16. Pun intrebarea: in zilele lucratoare cati oameni au liber sa mearga la schi in acest interval orar? Daca ar fi conditii de schi, programul in zilele lucratoare ar trebui sa fie gandit seara, de la 16/17 la 20/21, dupa ce lumea vine de la serviciu sau scoala", spune acesta.
In concluzie, acesta spune ca pierderea anuala de la bugetul local va fi de peste 3 milioane lei.
"Studiul de fezabilitate (SF) care sta la baza documentatiei intocmit de SC Centrul Profesional Proiectari Cadastru SA Petrosani se bazeaza pe realizarea investitiei cu atragerea de fonduri nerambursabile. Din analiza financiara a SF, rezulta un profit de 8600 lei/an, in conditiile in care fondurile de investitie nu trebuie rambursate. In conditiile in care municipalitatea intentioneaza realizarea investitiei din creditul bancar contractat cu UNICREDIT TIRIAC Bank, la cheltuielile de operare si intretinere din SF trebuie adaugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an si de aici rezulta o cheltuiala de cca 3 mil.lei/an din bugetul local in urmatorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului).Pe langa cele de mai sus doresc sa mentionez ca SF este gresit, firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obtinute veniturile nici macar la nivelul prevazut in SF, iar cheltuielile de intretinere si operare vor fi mai mari decat cele prevazute, astfel ca in final pierderea anuala pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an. Crearea unei gauri anuale de cca 3 mil. lei in bugetul local pe urmatorii 10 ani numai spre binele locuitorilor municipiului Bistrita nu este! Cu acesti bani s-ar putea face multe lucruri utile pentru bistriteni", spune Adrian Florin Chereji.
Acesta a sesizat Curtea de Conturi a Romaniei- Camera de Conturi Bistrita Nasaud, iar institutia spune ca totul este legal. In plus, a facut mai multe demersuri la institutiile locale, insa fara rezultat.
"Am vorbit cu primarul in urma cu vreo patru ani, i-am aratat un articol din Capital, unde se spuneau conditiile de creditare pentru un nou domeniu schiabil (altitudinea min. 2000 m). Am fost la presedintele Consiliului judetean si l-am rugat sa-l convinga pe primar sa participe (Bistrita) la proiectul CJ privind domeniul schiabil din Calimani (la altitudine de 1300-1800 m, versant nordic, zapada naturala pana in aprilie). Am adresat o petitie Consiliului local in decembrie 2014, care nu a fost nici pana astazi dezbatuta. Am adresat o petitie Camerei de Conturi in ianuarie 2015 la care am primit un raspuns hilar. Am revenit la camera de Conturicu observatii la audit, in octombrie, dar nu am primit nici un raspuns pana astazi", spune acesta.
Cum argumenteaza primarul orasului Bistrita necesitatea investitiei
Contactat de HotNews.ro, primarul orasului Bistrita a declarat ca pana in prezent s-a realizat parcarea aferenta partiei si s-au facut o parte din defrisarile necesare, iar lucrarea va fi gata in iunie 2016, mai devreme decat prevede contractul (septembrie 2016).
In ceea ce priveste utilitatea partiei, edilul spune ca este o partie pentru locuitorii orasului si pentru copii acestora, care acum sunt nevoiti sa mearga la schi in alte orase.
"Partia este in principal pentru locuitorii orasului. Avem foarte multi schiori care acum merg la Toplita sau in alte orase. Partia va avea 1250 metri. Initial avea 1.083 metri, dar dupa discutii cu constructorul am decis sa o facem mai lunga. Este o partie de oras. Va fi dotata cu nocturna ca oamenii sa poata veni dupa serviciu, copii sa invete sa schieze. Vrem sa facem un parteneriat cu Inspectoratul Scolar ca elevii sa poata cumula mai multe ore de sport si sa le faca pe aceasta partie. In ceea ce priveste zapada, partia va fi dotata cu 4 tunuri de zapada care in 24 de ore pot pune un strat de zapada de 30 de centimetri. Mai mult, acum mijloacele de producere a zapezii artificiale functioneaza la temperaturi ridicate. Noi estimam ca partia va functiona 3-4 luni pe an. In plus, telescaunul va functiona si in sezonul cald, capatul acestuia fiind pe cel mai inalt punct de langa Bistrita, ceea ce ofera o panorama a orasului. In plus, am primit de la mai multe firme o oferta de parteneriat, pentru perioada verii, sa amenajeze o pista de cart sau bob pe sina. Si ca sa fac o comparatie, partia noasta este un pic mai lunga decat cea din Piatra Neamt, si mai moderna, aceasta avand mare succes, iar locuitorii sunt foarte mandrii ca se afla la ei in oras", a declarat primarul.
In ceea ce priveste cheltuielile de intretinere ale partiei, edilul spune ca doreste sa o concesioneze, iar concesionarul se va ocupa de intretinerea si operarea ei.
"Amortizarea investitiei nu se va face din bilete, ci din dezvoltarea economica a zonei. In zona se vor construi pensiuni, restaurante, locuinte, iar noi vom avea de castigat din impozitul perceput pe acestea, astfel ca in 10-15 ani investitia se va amortiza. Noi am vrut sa facem proiectul pe fonduri europene, dar nu s-a putut", a explicat primarul.
Cat au costat alte partii din zona
Prima partie din Gura Humorului a fost inaugurata in februarie 2010, fiind realizata printr-un proiect cu finantare europeana de reabilitare si modernizare a zonei Arinis din oras, in valoare de 11 milioane de euro, ce mai cuprinde trei terenuri de sport, o piscina acoperita si o piscina in aer liber, un bazin de inot pentru copii, retele de utilitati in parc si un punct de informare turistica.
Partia de schi are o lungime de 1.478 de metri si o diferenta de nivel de 283 de metri, cu o inclinare medie de 19,7 la suta, avand o capacitate de primire optima de 873 de schiori pe zi, fiind omologata ca medie-dificila.
Partia este dotata cu cinci tunuri de zapada, o masina de batut zapada, telescaun pe o lungime de 1.330 metri si instalatie de iluminat. Primarul din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, a declarat corespondentului MEDIAFAX ca noua partie a fost necesara pentru a separa schiorii incepatori de cei avansati.
In 2014, Primaria ma mai facut o partie pentru incepatori, cu o lungime de 500 m, primaria investind 98.000 euro, potrivit Mediafax.
Istoricul investitiei
Istoria partiei de schi de pe Dealul Cocosului incepe in 2010, cand Consiliul local Bistrita a aprobat prin Hotararea nr. 241/22.12.2010 realizarea unui complex sportiv polivalent in zona localitatii Unirea. Studiul de fezabilitate al obiectivului de investitii a fost adoptat de Consiliul Local pe 28 iulie 2011. Potrivit acestuia, partia va avea o lungime de 1.083 metri si va costa 32.240.000 lei. Partia va fi dotata cu un telescaun, 4 tunuri de zapada si un lac de acumulare de 5.000 mc pentru producerea zapezii artificiale. Cota inferioara a pirtiei va fi + 457,57 m. Cota cea mai inalta a pirtiei (statia de sosire a telescaunului) se va situa la +676,03 m, diferenta de nivel fiind de 218,46 m.
Durata de finalizare a investitiei este de 12 luni de la inceperea lucrarilor, iar finantarea obiectivului de investitii se face prin parteneriat public-privat sau din alte fonduri legal constituite, potrivit hotararii adoptate.
"Veniturile estimate a se realiza din exploatare pe o perioada de 30 de ani sunt in suma de 119.164.522 lei, iar venituri suplimentare ale bugetului local provenite din taxe si impozite in sarcina celor care dezvolta in zona servicii de turism, si din proprietati fiind estimate la 7.147.396 lei. Exactitatea si realiatea indicatorilor tehnici fundamentali de proiectant va fi confirmata sau infirmata dupa darea in exploatare a obiectivului de investitii", se arata in studiul de fezabilitate.
In luna februarie 2011, Primaria Bistrita a contractat de la UniCredit Tiriac Bank un credit de angajament in valoare de 20.000.000 lei, pe o perioada de 10 ani, pentru realizarea partiei si a unui drum cu pod peste raul Bistrita. Cu tot cu dobanzi, Primaria trebuie sa dea inapoi circa 26 milioane lei.
Primaria Bistrita mai are de rambursat un credit in valoare de 35 milioane lei contractat in anul 2006, pe o perioada de 20 ani, banii imprumutati la acea data de fostul primar Vasile Moldovan (PDL) fiind folositi pentru reabilitarea mai multor strazi din municipiu.
11
2
